sentimente

am o senzatie ciudat, un sentiment de infrangere. Nu stiu de ce, pur si simplu asa simt. Si parca e in aer nu numai la mine..

si a venit primavara si oamenii au inceput sa simta ca s-au saturat.

si parca iau decizii gresite..

cateva

m-am saturat de certuri, de contradictii.

m-am saturat sa fie tot political correct

m-am saturat sa ma ascund dar totusi nici nu vreau sa fiu vazut

ma bucur ca a venit soarele si sper, implicit, primavara

nu-mi place ca, desi am scapat de stresul statisticilor, totusi ma mai intreb din cand in cand cati ma citesc acum, desi declar clar ca scriu doar pentru mine

ma enevreaza in continuare nesimtirea si prostia, oricat as vrea sa nu fie asa.

ma bucura iubirea cand o vad in jur…

ma bucur ca wordpress are optiunea de private post si ca nu am sters cele 2 posturi pe care le-am scris acum ceva timp, pentru ca sunt frumoase. dar parca sunt totusi prea personale…

gata, cam atat. oricum nu ma citeste nimeni, doar scriu pentru mine, nu?

mnemonic terminology is used in an advertising agency

GREAT PRESENTATION SKILLS ……..= Able to bullshit

GOOD COMMUNICATION SKILLS ……..= Spends lots of time on phone

AVERAGE EMPLOYEE ……………..= Not too bright

EXCEPTIONALLY WELL QUALIFIED …..= Made no major blunders yet

WORK IS FIRST PRIORITY ………..= Too ugly to get a date

ACTIVE SOCIALLY ………………= Drinks a lot

FAMILY IS ACTIVE SOCIALLY ……..= Spouse drinks, too

INDEPENDENT WORKER ……………= Nobody knows what he/she does

QUICK THINKING ……………….= Offers plausible excuses

CAREFUL THINKER ………………= Won’t make a decision

AGGRESSIVE …………………..= Obnoxious

USES LOGIC ON DIFFICULT JOBS …..= Gets someone else to do it

EXPRESSES HIMSELF WELL ……..= Speaks English

METICULOUS ATTENTION TO DETAIL …= A nit picker

HAS LEADERSHIP QUALITIES ………= Is tall or has a loud voice

EXCEPTIONALLY GOOD JUDGMENT …..= Lucky

KEEN SENSE OF HUMOR ………….= Knows a lot of dirty jokes

CAREER MINDED ………………..= Backstabber

LOYAL ……………………….= Can’t get a job anywhere else

valabil pentru mai multi, din pacate

Lasa-i sa te sinucida!

Salut prietene. Ce faci? Ai putin timp liber? Aaa, esti ocupat…Inteleg. Deci nu iesim la o vorba in parc, pe banca, cu berea in mana… Ei, iarta-ma. Stiu ca ai treaba si eu te retin cu maruntisurile mele. Stiu, nu mai trebuie sa-mi spui. A propos, ai vazut ce soare misto e azi afara? Ai vazut cat e de misto? Stiu, n-ai avut timp. E drept, tu ai mult de
munca, ai responsabilitati. Iarta-ma, prietene, iarta-ma! Da’ ieri? Ieri ai vazut ce vreme naspa? Uitasem. Nici ieri… Stiu, sunt aberant cu cicaleala asta.

Asa e, unii muncesc din greu, iar altii o freaca. Ai dreptate. Ar trebui sa-mi iau si eu un job adevarat, bine platit, cu responsabilitati, cu termene limita foarte stranse etc, etc. Ai dreptate. Ar trebui sa-mi iau asa ceva. Iti promit ca, cu prima ocazie, o sa ma interesez. Ce sa caut? “Pachet salarial atragator”, “lucrul intr-o echipa tanara si dinamica”,
“mediu creativ”, “posibilitatea unei cariere stralucitoare”? Zi-mi, te rog, ce sa caut. Si cum sa ma prezint la interviu? La costum? Ala de la BAC merge? Nu? Atunci ceva de la Zara? Poate… Ce sa spun? Ca sunt deschis oricarui challenge, ca sunt o persoana competitiva, ca sunt creativ si ca ador lucrul in echipa? Cam asa, nu? Da’ platesc bine, nu? Aha, salarii
bune, de multinationala… Ce-i aia? O firma care are filiale peste tot in lume si lucreaza cu aceiasi clienti, drept pentru care si-a deschis filiala si aici? Deci asta e o multinationala… Nu, ca nu stiam. Si programul cum e? Cum zice in ziar, “flexibil”? Aha, si ce inseamna flexibil? Ca vii cand vrei tu si pleci cand vrei tu, daca ti-ai terminat treaba? Nuuu? Pai ce,
atunci? Cum adica: vii la ora fixa si iti arati flexibilitatea de a sta peste program? Macar te platesc pentru ore suplimentare? Nu te platesc? Pai de ce? Ca nu e in politica companiei? Si atunci de ce faci ore suplimentare? Asta e in politica companiei? Asa, adica aici e… Am inteles. Deci castigi bine. Ma rog, foarte bine. Daca asa numesti tu un
salariu confidential… Hei, stai, ca nu te iau peste picior. Ziceam doar ca un salariu confidential inseamna, mai nou, un salariu bun. Si daca te mai ajuta si ai tai cu ceva bani, chiar ai putea sa o scoti la capat in fiecare luna. Nu, ma, nu, nu fac misto, da’ daca nu-mi zici cat castigi…
Stiu ca ai masina de la serviciu, ai laptop, ai telefon. Dar mai stii cand ai vazut ultima data alta lumina decat cea de neon? Cam inainte de angajare, nu? Misto, ce sa zic. Si-acum hai sa vorbim serios. Stii, prietene, ca ai niste drepturi?
Stii, nu? Cica, in conformitate cu legislatia tarii unde traiesti (!?) si lucrezi, programul tau de lucru e de maxim 8 ore pe zi? Stiai ca orele suplimentare se platesc dublu? Stiai ca ai week-endul liber (sambata si duminica)? Stiai? Aha, si daca stiai, de ce accepti toate conditiile lor fara sa cracnesti? Doar pentru ca vrei sa avansezi? Pentru ca vrei sa fii
un tanar (parul alb, dintii slabi, vlaga lipsa la doar 30 de ani) de succes? Doar pentru asta? Pentru ca vrei sa fii fruntas la oras?
Beton.
Dar pot sa-ti spun ceva? Stii ca refuzul tau de a trai o viata normala (program inflexibil, ore suplimentare platite, week-enduri libere, iubita/sotie, copii, timp liber, dragoste, sentimente, viata, ce mai) inseamna ca refuzi si altuia sansa de a avea o viata? Stii ca respiri aerul unuia care chiar vrea sa traiasca? Stii ca mananci mancarea unuia care
chiar are nevoie de ea? Stii ca apa plata pe care o sugi din bidonul companiei ar prinde foarte bine unuia caruia i-ar folosi la supravietuire?
Stii ca fu*i (rar, ce-i drept) femeia care, daca nu te-ar fi cunoscut, ar fi avut parte si de placere, nu doar de pie-chart-uri? Stii ca esti un impostor, prietene? Zi: stii? Stii ca ai tai nu te-au nascut sa fii un robotel? Stii ca-si
doreau un copil care sa-i sune de ziua lor, de Craciun, de Pasti? Stii ca, de fapt, pe nimeni nu intereseaza ca tu lucrezi pentru compania x, cu profituri de z miliarde? Chiar stii?
Nu, prietene, habar n-ai. Da’ habar n-ai. Altfel, nu-i lasai pe aia pentru care lucrezi sa te sinucida lent, dar sigur. Sa-ti fie tarana usoara, prietene, si, daca tii mortis, sa-ti fie de la Decoflora, ca doar n-ai muncit de pomana pana la 32 de ani!

E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil ca vechile proverbe: “Cu rabdarea trece marea” si “Graba strica treaba”, sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi bine
ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau tara noastra sa inceapa a dezvolta programe serioase de calitate fara graba, chiar pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si serviciilor, fara a pierde calitatea umana?

In filmul Parfum de femeie exista o scena de neuitat in care orbul (interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde: - Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand. La care orbul ii raspunde: - Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare pentru a ajunge la timp.
Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fiecare dintre noi.
Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum zice John Lennon: “Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul”.

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.

Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul. Atat de valoros in aceasta lume globalizata.

…cu un pahar cu lapte…

Intr-o zi, un tanar sarac care vindea diferite marfuri din poarta in poarta ca sa-si plateasca studiile la universitate, gasi in buzunar doar o moneda de 10 cents si-i era foame. Decise sa ceara ceva de mancare la urmatoarea casa. Dar nervii lui l-au tradat cand ii deschise usa o femeie superba. In loc sa ceara ceva de mancare, ceru un pahar cu apa. Ea se gandi ca tanarul parea infometat, asa ca ii aduse un pahar mare cu lapte. El il bau incet si dupa aceea intreba:
-Cat va datorez?
-Nu-mi datorezi nimic, raspunse ea. - mama mea ne-a invatat ca trebuie sa fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi..
Si el raspunse: va multumesc din suflet…!
Cand Howard Kelly pleca de la casa aceea, nu numai se simti mai usurat, dar si increderea in D-zeu si in oameni deveni mai puternica. Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza saraciei.

Dupa cativa ani, femeia se imbolnavi grav.
Medicii din satul ei erau ingrijorati. Dupa putin timp au trimis-o in oras. Il cautara pe Dr. Howard Kelly pentru o consultatie. Cand el auzi numele satului din care provenea pacienta, simti in ochi o lumina speciala si o senzatie placuta. Imediat Dr. Kelly urca din holul spitalului in camera ei. Imbracat in halatul lui, doctorul intra sa o vada. Capriciile destinului, era ea, o recunoscu imediat. Se intoarse in sala de vizite determinat sa faca tot posibilul sa-i salveze viata. Din ziua aceea urmari cazul femeii cu cea mai mare atentie, ea a fost operata pe cord deschis si se recupera foarte incet…Dupa o lunga lupta, ea invinse boala…! Era in sfarsit sanatoasa..!
Dat fiind ca pacienta era in afara oricarui pericol, Dr. Kelly ceru biroului administrativ sa-i trimita factura cu totalul cheltuielilor, ca s-o aprobe. O controla si o semna. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii si o trimise in camera pacientei. Factura a ajuns in camera pacientei, dar ei ii era teama sa o deschida, pentru ca stia ca ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca sa plateasca costul unei interventii atat de complicate…

In sfarsit o deschise si ceva ii atrase imediat atentia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte…
“Platita integral acum multi ani, cu un pahar de lapte” (Semnat) Dr. Howard Kelly

Ochii ei se umplura de lacrimi de bucurie si inima ei fu fericita si-l binecuvanta pe doctor pentru ca-i salvase viata…

Sa nu te indoiesti ca vei culege ceea ce semeni…

despre sefi si angajati

ca tot mi-am adus aminte…

citeste si da mai departe!

Daca NU citesti acest mesaj vei primi 1 milion de euro.

Prea tirziu! L-ai citit.

Trimite mai departe, e incredibil! chiar functioneaza!

Si eu l-am citit si nu am primit 1 milion de euro.

am decis sa nu mai cumpar carti

nu pentru ca nu vreau sa le cumpar sau ca le prefer de pe net. Nu. Chiar imi place sa simt placerea foilor unei carti reale.. Nu, nu mai cumpar carti pentru ca nu le citesc. Si pana nu citesc tot ce am de citit, nu mai cumpar… Pentru ca e pacat, le strang pe toate in biblioteca si nimic.. Le mai sterg din cand in cand de praf, le mai mut dintr-un raft in altul, dar atat…

oare o sa scriu?

unul din visele mele cele mai mari (pe langa cel declarat in facultate de a deveni cel mai mare specialist de _nu_se_spune_ din lume din generatia mea) este sa scriu. Romane, nuvele, povesti, orice… Sa scriu.. Stau si ma intreb daca voi mai ajunge vreodata sa scriu.. Dupa cum se intampla lucrurile, dupa cum sunt relatiile mele… In nici un caz. Par mai mult un spectator sau un jucator ratat de divizia judeteana. In nici un caz campion…