Aseara am avut o discutie cu un prieten vechi. Si bun. Si vorbeam despre renuntarea la blog. Daca poti sa o faci. Si a reiesit ca, desi poti, e bine totusi sa-ti faci unul. Unul care sa scrii doar cand ai chef sa scrii. Si poate si ca terapie. Cand iti vin idei in cap si vrei sa le elimini… Le arunci. Dar pentru ca nu vrei sa le arunci de tot, le arunci pe blog. Si atunci se pastreaza. Si nu-ti ocupa mult timp, ci doar cat scrii ceva si gata. Fara promovare, fara cautare de idei de articole, doar scris atunci cand simti ca trebuie sa te eliberezi. De idei pe care intr-un fel nu vrei sa le pierzi.
Da, ideea de blog ca terapie e chiar buna. Si adevarata. Baga-te si tu, man! Sigur ajuta. Nu-ti iei domeniu, nu nimic. Te bagi pe wordpress si te ascunzi in necunoscut. Si stai acolo, chiar daca uneori ai tendinta de a iesi la suprafata…
